Cei 45 vol.2 by Alexandre Dumas

Author:Alexandre Dumas [Dumas, Alexandre]
Format: epub, mobi
Tags: ro
Published: 2010-03-20T22:00:00+00:00

LXVIII

EXPLICAŢIA

Primejdia pe care se gândea s-o înfrunte Remy era o primejdie adevărată, deoarece călătorul întâlnit peste noapte, după ce ieşise din burg şi străbătuse un sfert de leghe în goana calului, văzând că nu era ţipenie de om pe drum, se dumeri, în sfârşit, că cei pe care-i urmărea poposiseră în târg.

Nu voia să facă totuşi calea întoarsă, probabil pentru ca urmărirea lui să bată cât mai puţin la ochi; de aceea se mulţumi să se întindă pe jos într-un lan de trifoi, după ce avusese grijă mai întâi să-şi mâne calul într-unul din şanţurile acele adânci ce mărginesc de obicei ogoarele ţăranilor în Flandra.

Datorită acestei stratageme, tânărul putea să vadă tot ce se întâmplă, fără să fie văzut.

Tânărul acesta, cred că v-aţi dat seama, aşa cum Remy prinsese de veste la rândul său şi cum bănuise şi Diane, tânărul acesta nu era nimeni altul decât Henri du Bouchage, şi printr-o ciudată coincidenţă soarta îl scosese din nou în calea femeii pe care jurase s-o ocolească.

După ce stătuse îndelung de vorbă cu Remy în pragul casei misterioase, adică după ce toate speranţele lui fuseseră spulberate, Henri se înapoiase la palatul Joyeuse, ferm hotărât, aşa cum el însuşi mărturisise, să pună capăt unei vieţi care i se părea atât de urgisită înainte de a fi apucat s-o trăiască; şi, ca un gentilom inimos, ca un vrednic fiu, căci se cuvenea să păstreze numele părintelui său neîntinat, se gândise s-o curme în chip glorios, jertfind-o pe câmpul de luptă.

De altfel, chiar în momentul acela se dădeau lupte în Flandra; ducele de Joyeuse, fratele său, avea sub comanda sa o armată şi putea să-i ofere prilejul de a-şi sfârşi cu cinste viaţa. Henri nu stătu în cumpănă nici o clipă şi a doua zi pe înserat, adică mult mai târziu decât Remy, care plecase cu douăzeci de ore mai înainte din oraş împreună cu însoţitoarea lui părăsi palatul.

Scrisori sosite din Flandra vesteau o lovitură hotărâtoare pusă la cale împotriva cetăţii Anvers. Henri se bizuia că va reuşi să ajungă la timp. Şi se mângâia cu gândul că va muri cel puţin cu spada în mână, în braţele fratelui său, sub drapelul francez; că moartea sa va face vâlvă mare şi că această vâlvă va izbuti să răzbată prin negura în care trăia învăluită femeia din casa misterioasă.

Nobile şi nesăbuite închipuiri! Măreţe şi sinistre visuri! Patru zile încheiate Henri se hrăni cu propria sa suferinţă şi, mai ales, cu speranţa că în curând chinurile sale vor înceta.

Cum mergea aşa cufundat în gândurile-i negre, zări la un moment dat turnul ascuţit al clopotniţei din Valenciennes şi auzi ornicul bătând orele opt, ceea ce însemna că peste câteva clipe porţile oraşului aveau să fie închise; dădu pinteni calului şi, trecând în fugă peste puntea mobilă, puţin a lipsit să răstoarne un om care tocmai îşi închinga bidiviul.

Henri nu făcea parte dintre nobilii aceia care obişnuiesc să calce în picioare cu insolenţă tot ce nu poartă un blazon. Nu pregetă deci să-i ceară iertare în treacăt omului,

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.